Magneziu, beneficii pentru o viaţă sănătoasă

 

 

Magneziul îndeplineşte nenumărate funcţii în corpul uman. Influenţează transmiterea semnalelor de la nervi la muşchi, eliberarea adrenalinei şi mineralizarea oaselor.
Consumul unei alimentații echilibrate vă poate ajuta să vă asigurați că nevoile de vitamine și minerale sunt îndeplinite.
Acest mineral este responsabil pentru activarea a peste 300 de enzime în procesul metabolismului. În calitate de inhibitor al coagulării sângelui, magneziul poate preîntâmpina apariţia trombozelor (cheaguri de sânge). Aproximativ 60% din magneziul din corp se află în oase, restul în diferite organe şi ţesuturi. Numai 1% din cantitatea totală de magneziu se regăseşte în sânge. Atunci când corpul este alimentat cu prea puţin magneziu, începe să consume din rezervele disponibile. Conţinutul de magneziu măsurat în sânge oferă o imagine reală numai în anumite condiţii.

Carenţa de magneziu

Rezervele de magneziu din organism sunt mai repede epuizate atunci când suntem supuşi stresului, când consumăm multă cafea, mult zahăr şi mult alcool. Chiar şi atunci când urmăm anumite tratamente medicamentoase, sau când luăm calciu în cantităţi mari
Deşi simptomele carenţei de magneziu sunt rar întâlnite, foarte multe persoane nu reuşesc să consume cantităţi suficiente. Acest lucru duce la creşterea riscului de boli cardiovasculare şi la slăbirea sistemului imunitar, diaree, senzaţie de vomă etc.
Absorbţia magneziului este influenţată de starea de sănătate a sistemului digestiv şi a rinichilor. Magneziul este absorbit la nivelul intestinului subţire şi apoi transportat către celule şi ţesuturi prin intermediul sângelui.

Beneficile magneziului

-Împiedică degenerarea cartilajelor și implicit ajută la prevenirea mai multor probleme cum ar fi osteoartrita sau durerile articulare.
-Este principalul mineral ce alungă disconfortul muscular. Prin consumul de magneziu veți putea preveni următoarele probleme: spasme, crampe, furnicături, amorțeli sau tremurat.
-Reglează bătăile neregulate ale inimii.
-Ajută la normalizarea tensiunii arteriale.
-Înlătură durerile de cap sau de maxilar deoarece acestea sunt de cele mai multe ori cauzate de tensionarea mușchilor.
-Ameliorează amețeala ce poate fi de asemenea cauzată de mușchii tensionați din zona cervicală.
-Vă ajută să vă adaptați mult mai rapid la schimbările de intensitate luminoasă. Îi ajută pe cei ce nu văd bine în zone întunecate sau pe aceia ce sunt hipersensibili la zgomote.
-Oferă energie și luptă împotriva oboselii, de aceea este foarte recomandat în perioadele de recuperare pentru persoanele ce suferă de oboseală cronică, fibromialgie sau slăbiciune.
-Induce pofta de mâncare.
-Vă scapă de greață și vomă.
-Îmbunătățește tranzitul intestinal, scăpându-vă de constipație.
-Ameliorează crampele menstruale.
-Reduce dorința de a consuma sare sau ciocolată.
-Reglează sistemul nervos în caz de: insomnie, anxietate, hiperactivitate, neliniște, atacuri de panică, fobii.
-Ajută la sinteza colagenului, element fundamental pentru schelet, tendoane și cartilaje. Dacă suferi de carență de colagen, trebuie să știi că vitamina C și proteinele trebuie consumate la aceeași masă.

Alimente bogate în magneziu

Consumul zilnic recomandat de magneziu este de aproximativ 300 miligrame pentru femei și 350 miligrame pentru bărbați.
Această doză zilnică se regăseşte în cantităţile de alimente de mai jos:
-60 g tărâţe de grâu 
-75 g seminţe de floarea soarelui 
-200 g fasole 
-200 g nuci 
-250 g fulgi de ovăz 
-500 g spanac 
-1200 g carne
Magneziul este prezent în special în alimentele vegetale. Cele mai bune surse de magneziu sunt alunele, nucile şi seminţele, produsele de cereale integrale, în special hrişca.
Peştele este,de asemenea, un alt aliment bogat în magneziu, în special halibut(peşte de apă rece, plin de Omega3 şi de uleiuri esenţiale).

Excesul de magneziu

Concentraţiile foarte mari de magneziu în sânge sunt comune numai cazurilor de administrare parenterală (prin administrare directă în vasele de sânge) sau a afecţiunilor renale. În astfel de situaţii, apar fenomenele de paralizie, fiind afectate atât respiraţia cât şi reglarea presiunii arteriale. În cazuri extreme este posibilă chiar şi intrarea în comă.

Stresul şi remediile antistres

 

Stres, sau stress, reprezintă sindromul de adaptare pe care individul îl realizează în urma agresiunilor mediului; ansamblu care cuprinde încordare, tensiune, constrângere, forță, solicitare,
Stresul afectează corpurile noastre în numeroase moduri, de la dureri de cap, tensiune la probleme de dormit. De asemenea, afectează şi apetitul. În unele cazuri nu ne putem opri din ronţăit, iar în alte situații nervoase, ne pierdem apetitul complet. Pentru acest caz există atât factori psihologici, cât și fiziologici.

Unde mi-a dispărut apetitul?

Hormonii produşi de glandele suprarenale, precum adrenalina sau cortizolul, duc la apariţia schimbărilor în sistemul digestiv (senzaţia de greaţă, de arsură la stomac, lipsa poftei de mâncare şi dureri abdominale).

De ce nu pot să mă opresc din mâncat?

Stresul se datorează în principal altor cauze, dar declanşează aceeaşi reacţie şi ne îndeamnă să mâncăm (şi nu orice, ci alimente cu un conţinut caloric ridicat!), chiar dacă organismul nostru nu are nevoie de hrană.
Astfel se explică nevoia noastră atât de dificil de controlat de ciocolată, îngheţată sau gustări bogate în carbohidraţi simpli atunci când cădem pradă stresului…
În plus, stresul pe termen lung duce la creșterea nivelului cortizolului hormonaldin corpul nostru. Acesta ne atrage să mâncăm mai mult.
Studiile au arătat că, persoanele care au consumat mâncare au avut o percepție scăzută a reduceri stresului. Acest rezultat este datorat în parte dopaminei care se eliberează în creierul nostru atunci când mâncăm. Problema este că pentru a obţine această stare de ,,bine” suntem nevoiţi să consumăm mult mai multă mâncare, ceea ce duce la creşterea în greutate şi nu e deloc sănătos.

Remediu. Planul de acțiune antistres…

Indiferent de situaţie, când suntem stresaţi, soluția este similară: toți trebuie să ne relaxăm. Poate fi mai uşor de spus decât de făcut, dar învăţarea de a ne dezactiva numerele individuale de stres cât mai mult posibil poate juca un rol important în răspunsul nostru la această problemă.
Dacă aveți tendința de a mânca prea mult, încercați să înlocuiți sacul cu chips-uri cu ceva liniștitor, care nu este legat de alimente, ca de exemplu un apel telefonic rapid cu un prieten cu care nu ați vorbit din când în când. De asemenea, puteți încerca să practicați respirația profundă sau pur și simplu să vă deplasați afară pentru o plimbare pentru a vă limpezi mintea.
Și dacă observați că v-ați pierdut pofta de mâncare, ar putea fi util să planificați mese – ceea ce veți mânca și când veți mânca – în avans.

În general, atunci când vine vorba de tehnicile de reducere a stresului, este mai bine să le poți transforma în viața de zi cu zi, decât să le folosești într-un moment în care lucrurile devin scoase de sub control. Ideea este următoarea, dacă uneori pare imposibil să ignorăm problemele cu care ne confruntăm, trebuie să învăţăm să controlăm stresul, înainte ca întreg organismul să clacheze.
Ceaiurile, alimentele, apa, mişcarea dezică şi aromaterapia sunt cele mai simple arme naturale cu care poţi înfrânge stresul.

Ceaiurile antistres

Există plante cu efect natural de relaxare, care pot fi administrate sub formă de ceaiuri sau suplimente alimentare. Printre plantele cu cele mai mari puteri de îndepartare a stresului din organism se numără muşeţelul, menta, ceaiul verde, floarea pasiunii sau valeriana.

Meditaţia

Meditaţia şi yoga sunt două arme antistres extrem de eficiente în combaterea tensiunilor care-ţi îmbolnăvesc corpul în fiecare zi. Înscrie-te la săli sau centre speciale şi învaţă să readuci armonia ȋn viata ta.

Alimentele antistres

Stresul este o stare emoţională de tensiune şi iritabilitate care poate fi combătută chiar şi cu ajutorul alimentaţiei. Există câteva alimente care au un puternic efect relaxant si care te ajuta să readuci calmul şi liniştea în viaţa ta.
Meniul tău antistres trebuie să conţină câteva alimente esenţiale, pe care este indicat să le consumi zilnic: ţelină, varză, legume verzi, orez brun, fructe de pădure, banane, fructe oleaginoase, usturoi, castraveţi sau avocado.

Aromaterapia

Menta, lavanda şi iasomia sunt doar câteva dintre aromele şi miresmele care au un efect liniştitor în organismul tău. Lasă miresmele acestor plante să pătrundă în corpul tău şi să readucă armonia în starea ta.

Mişcarea fizică

Desi s-a dovedit că sportul este un combatant puternic al stresului, foarte puţină lume acordă atenţie acestuia, sub pretextul că nu au niciodată timp să meargă la sală sau să facă antrenamente acasă. Medicii susţin că nu este nevoie de efort fizic organizat şi intens pentru a-ţi relaxa organismul şi a-ţi redobândi starea zen de odinioară.
Mersul pe jos, plimbările prin parc, dansul sau mersul cu bicicleta sunt doar câteva dintre activităţile fizice distractive şi deloc epuizante pe care le-ai putea integra în programul tău.

Apa

Apa este bautura esenţială a sănătăţii tale, fără de care organismul tău ar ceda foarte repede. Dincolo de faptul că ajută la funcţionarea optimă a organelor şi că te ajută să te menţii în formă, apa are un puternic efect terapeutic: de relaxare şi de combatere a durerilor din organism.
Apa are un rol detoxifiant în organism. Atunci cand eşti stresat, în corpul tău se acumulează foarte multe toxine care cresc riscul apariţiei diverselor boli şi afecţiuni. Apa ajută la curăţarea acestor toxine din organism, având un puternic rol antistres.

Bârfa

Bârfa e un alt remediu antistres. E dovedit, bârfa nu este doar o pierdere de timp. Se pare că este esenţial să vorbeşti cu şi despre ceilalţi dacă vrei să fii acceptat de cei din jur. Din punct de vedere social şi psihologic, bârfa este folositoare pentru că ajută la iniţierea şi la întărirea relaţiilor dintre oameni.

Tu ce metodă antistres foloseşti? Lasă un comentariu. ☺

Trifoi, remediu pentru sănătate

 

Alb sau roşu, trifoiul are acţiune tonică asupra întregului organism şi are indicaţii pentru afecţiuni diverse, de la boli ginecologice până la reumatism şi spondiloze.

Cele două specii de trifoi, trifoiul alb (Trifolium repens) şi trifoiul roşu (Trifolium pratense) sunt plante ierboase des întâlnite în flora spontană a României. Dintre substanţele conţinute de trifoi, cele mai importante sunt cromul, calciul, fosforul, magneziul, potasiul şi vitaminele C, B1 şi B3. Prin urmare, indiferent de tipul trifoiului, alb sau roşu, infuziile preparate din această plantă au un efect tonic şi revitalizant asupra organismului. Totuşi, în funcţie de specie, trifoiul aduce organismului şi unele beneficii specifice, de aceea indicaţiile terapeutice ale trifoiului alb sunt diferite de indicaţiile terapeutice ale trifoiului roşu.
În tradiţia populară, din flori de trifoi alb se făcea un ceai pentru durerile de stomac. Planta întreagă se folosea contra leucoreei. Se mai punea în băi pentru copiii slabi, ca să se întărească.

 

 

Trifoiul alb conţine saponozide, flavonoizi, ulei volatil, substanţe minerale. Plantă este tonic, antiinflamator, decongestiv, fortifiant tonic, calmant al durerilor.
Se poate folosi la următoarele afecţiuni: convalescenţă, dureri gastro-intestinale, gripă, leucoree, răceli. Se folosesc doar florile, două linguriţe de plantă mărunţită se vor pune în 250 ml apă clocotită. Se acoperă pentru 10 minute, după care se strecoară. Se pot consuma 2-3 căni pe zi.

 

Trifoiul roşu, e o plantă furajeră, dar ceaiul din tulpini florifere e bun contra tusei. Se mai foloseşte la băi contra reumatismului. Rezolvă problemele hormonale ale femeilor, acesta conţine o substanţă cu rol asemănător estrogenului în organism, de aceea, fitoterapeuţii consideră că ceaiul din această plantă poate fi util în rezolvarea principalelor probleme hormonale la femeii, în special odată cu intrarea la menopauză: bufeuri, dereglări menstruale etc.
În plus, datorită fitoestrogenilor din compoziţie, florile de trifoi roşu protejează integritatea oaselor, prevenind demineralizarea acestora odată cu înaintarea în vârstă. De calităţile trifoiului pot beneficia însă şi femeile aflate în plină fertilitate, deoarece acesta poate fi folosit ca adjuvant în tratarea unor afecţiuni ginecologice, prevenind riscul de infertilitate asociat infecţiilor sexuale.

Preparatele de bază de trifoi roşu(Trifolium pratense) au efecte antiseptice, anti-inflamatoare, diuretice, anti-alergice şi anti-fungice, confirmate de medicina modernă.

Pentru uz intern, preparatele pe bază de trifoi roşu sunt recomandate în:

Detoxifierea sistemului limfatic

Într-un litru de apă în clocot se adaugă 4 linguri de trifoi mărunţit şi se lasă să fiarbă timp de 10 minute. Vasul se îndepărtează de pe foc, se acoperă şi se lasă la infuzat timp de 20 de minute. Se strecoară şi se consumă cald.

Se administrează câte o cană, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale, timp de 45 de zile. Tratamentul se poate face de 2 ori pe an.

Tulburări digestive, constipaţie

Se toarnă o cană cu apă clocotită peste 2 linguri de inflorescenţe de trifoi. Se acoperă, se lasă la infuzat timp de o oră, după care se strecoară.

Se consumă câte un sfert de cană, de 4 ori pe zi, cu 20 de minute înainte de masă, timp de 3 – 4 zile.

Angină pectorală

Peste 1 pahar de flori de trifoi se toarnă o jumătate de litru de alcool de 40 de grade. Conţinutul se lasă la macerat timp de 14 zile, într-un loc întunecos. Flaconul se agită zilnic, iar la final, compoziţia se filtrează.

Se consumă câte 1 lingură de preparat, de 3 ori pe zi, înaintea meselor principale, timp de 2 luni.

Pietre la rinichi

Se toarnă o cană cu apă clocotită peste o lingură de plantă mărunţită, se lasă la infuzat timp de 30 de minute, apoi se strecoară.

Se administrează câte 100 ml, de 3 ori pe zi, cu 30 de minute înaintea meselor principale, timp de 21 de zile. După o pauză de o lună, cura se poate relua.

Diabet

Peste un vârf de cuţit de flori uscate de trifoi se toarnă o cană cu apă clocotită, se acoperă şi se lasă la infuzat timp de 30 de minute, apoi se strecoară.

Se administrează câte 1 lingură, de 3 ori pe zi, inainatea meselor principale, timp de 3 săptămâni. După o pauză de 10 zile, tratamentul se reia.

Ulcer gastric

Se adaugă o cană de apă clocotită peste o lingură de rădăcină uscată şi mărunţită de trifoi. Se pune la fiert pe baie de abur, timp de o oră, se strecoară, apoi se completează cu apă fiartă şi răcită până la volumul iniţial (de 250 ml.).

Se consumă câte 1 lingură, de 5 ori pe zi, după masă, timp de 2 săptămâni. După o pauză de o lună, tratamentul se mai poate relua încă o dată.

Ateroscleroză

În tratamentul aterosclerozei, se recomandă tinctura de trifoi, care poate fi găsită în magazinele cu profil naturist, sau care poate fi preparată acasă, astfel:

Tinctură de trifoi – Reţetă

Într-un borcan de sticlă de 2 litri de culoare închisă se adaugă flori de trifoi. Borcanul se umple pe jumătate. Peste flori se toarnă o jumătate de litru de vodcă sau alcool de 40 de grade, se acoperă şi se lasă într-un loc răcoros, timp de 2 săptămâni, agitând periodic recipientul. La final, lichidul se strecoară printr-un tifon pus în mai multe straturi.

Se administrează 1 linguriţă, o dată pe zi, cu 30 de minute înainte de prânz, timp de o lună. Se face o pauză de 10 zile. Tratamentul se poate repeta de încă 3 ori.